Comunicarea și socializarea și pot fi dificile pentru mulți oameni cu autism. Majoritatea lor au probleme de interacționare cu cei din jur- de a iniția comunicarea, de a răspunde la cea inițiată de ceilalți, de a împărtăși gânduri, trăiri, de a fi sociabili.

 Spre deosebire de oamenii tipici, care, în mod intuitiv, știu cum să comunice și interacționeze cu ceilalți, persoanelor cu autism le este dificil, participarea lor în familie, la școală, la muncă în viața socială de zi cu zi este de obicei afectată.

 Le este greu să citească și să înțeleagă indicii sociale -limbajul corpului, expresia feței, glumele, metafore, etc-, să știe când să vorbească, cât să vorbească, când să asculte, cât de aproape de interlocutor să stea, ș.a. , motiv pentru care, după repetate eșecuri de comunicare, unii aleg să se retragă. Însă, contrar unor mituri,  mulți chiar vor să își facă prieteni și să aibă relații cu cei din jur, dar nu le este deloc ușor.

 Succesul sau eșecul comunicării între persoanele cu autism și persoanele tipice ar trebui împărțit în mod egal, orice act de comunicare presupunând doi comunicatori. De cele mai multe ori însă doar persoana cu autism este ce a care este încărcată cu vina eșecului și evitată.

 Dacă și din partea persoanelor tipice va veni disponibilitatea de a schimba modul de a se raporta și comunica, interacțiunea cu persoanele cu autism ar fi mai bună.

 Sfaturi pentru a îmbunătăți comunicarea